“Asta vara am mai transmis aceasta fotografie care mi-a dat multa bataie de cap  pentru a o depista unde e facuta, ea este din 1924 (scrie pe ea anul, cu sageata  este indicata bunica mea).
Cineva din greseala a scris nr 30 crezand ca  e imobilul de pe str Lunga nr 30 cu care seamana, unde e firma “Tatal si Fiul”  acum.
In final am cercetat imagini vechi si cladirile la fata locului si  marind-o am vazut in geamul vitrinei magazinului “Orghidan si Persoiu” Casa  Sfatului (pe dos evident) si prelatele tarabelor care erau  pe vremuri in zilele  de targ in Piata Sfatului mai exact pe Sirul Florilor.
Mai tarziu in  1938 a functionat libraria “Cartea Romaneasca” si actualmente este Cerbul  Carpatin. Singurul element care mai exista este treapta pe care stau  vanzatoarele si floraresele.
Se poate observa cat s-a mutilat si aceasta  cladire. Acest tip ancadrament este o raritate la ora asta in Brasov.”
Foto: album Molnar Csaba, 1924
 Ordinul Arhitectilor
 Ordinul Arhitectilor Primaria Municipiului Brasov
 Primaria Municipiului Brasov CTS Corner
 CTS Corner Karpatenrundschau
 Karpatenrundschau Mons Medius
 Mons Medius 24Fun
 24Fun Arhitectura
 Arhitectura Arhitext
 Arhitext biz brasov
 biz brasov brasov tv
 brasov tv Brassoi Lapok
 Brassoi Lapok Memoria
 Memoria Monitorul Expres
 Monitorul Expres News BV
 News BV Onlinegallery
 Onlinegallery Zeppelin
 Zeppelin




Tipul acesta de vitrina este intr-adevar din pacate extinct la Brasov.
Dar, Casa Mestesugarilor (aka Cerbul Carpatin) a fost restaurata profesionist, si nu “dupa ureche”, in anul 1957, redandu-i-se aspectul de dinaintea secolului al XIX-lea. Datorita profilelor metalice pentru grinzi, ce devenisera disponibile ca material de constructie, multe fatade au fost sparte in secolul al XIX-lea cu goluri mult prea mari, distorsionand aspectul estetic dar si periclitand siguranta la cutremur. Deci, s-a considerat ca, pentru valoarea monumentului, este mai semnificativa imaginea avuta inainte de aparitia acestei tipologii de vitrina.
In alte cazuri, aceste vitrine ar fi putut fi pastrate.
Necazul este ca nu mai avem comercianti adevarati, ci doar angajati ai unor firme obscure de comert care platesc taxe de protectie la interlopii agreati de primarie si chirie la alte persoane obscure, devenite ciudat proprietari peste aproape toate spatiile din centrul istoric. Nu urmasii fostilor comercianti detin azi aceste spatii, deci este normal ca nu au nici o tangenta cu respectul fata de istorie.
ancadramente in genul acesta, mai erau la un moment dat pe Republicii, la magazinul de stofe, actualul Vodafone, colt cu D. Coresi, mai era unul pe A. Hirsher, vis a vis de fosta cofetarie de la Cerbul Carpatin si parca mai era unul si pe Muresenilor in zona Bisericii Sf, Petru si Pavel