2 Comments

1. Ioana Zarnescu says:

   February 17, 2013 at 19:04

   Am stat pe Oltet si am facut 4 clase la Scoala 13. Am amintiri frumoase, ne cunosteam vecinii si ii salutam. Copii fiind ne adunam in fata fostului dispensar, casa cu lodgie in spatele copiilor si ne jucam pana noaptea tirziu…
   Intre fostul dispensar si Spitalul Tractorul (cladirea din plan indepartar) s-a construit o casa prin anii 75-80 ? Sta acolo un fost director de la uzina Tractorul.
   Gradinita sau cresa este si acum iar pomii sunt mari.

2. Gruia says:

   February 19, 2013 at 22:45

   Casa cu logie a fost construita pentru doctorul Serban Oprisescu prin 1941-42. Era in acel timp si medic de intreprindere la IAR, beneficiind in consecinta de conditii avantajoase de achizitionare a parcelei, ca toti angajatii care doreau sa-si ridice case in cartierul fost IAR, fost Regele Carol II. Doar 30 au reusit insa pana in 1944.

   Doctorul Oprisescu locuia pe Prundului intr-o vila superba in stil neoromanesc si probabil nu avea de gand sa se mute in camp langa IAR, doar sa fructifice o oportunitate. Cladirea este de arhitectura culta de cea mai buna calitate, posibila (dar nedovedita) opera a academicianului arhitect Octav Doicescu. Acesta proiectase si ansamblul administrativ al regiei autonome IAR, precum si locuinta reputatului inventator inginer Aurel Persu, director al regiei (casa de la nr. 1 de pe aceeasi strada). Cea din urma casa avusese si piscina exterioara incalzita de la centrala termica…

   Intregul cartier avea inca dinainte de construirea caselor asfalt pe toate strazile, apa curenta, canalizare si electricitate. Oamenii nu trebuiau decat sa-si ridice gardul si casa, toate elementele civilizatiei ii asteptau deja pe amplasament. Nu cunosc in istoria Brasovului alta situatie asemanatoare.

   Totusi, razboiul a facut ca doar 10% dintre parcele sa fie construite. Pe cateva dintre ele, nemaiputandu-le vinde nimanui, regia a construit mai multe siruri de locuinte muncitoresti tip duplex (apartamente cu parter si etaj, cu scara interioara), tot dupa un proiect al lui Doicescu, care in plus mai avea si calitatea de supervizor urbanistic al tuturor proiectelor din cartier. Remarcam la multe case laitmotive de manierism ce confera unitate ansamblului: tencuieli decorative, olane, contraforti, camere in consola, boltisoare etc – toate specifice neo-neo-romanismului anilor 40.

   Oprisescu n-a apucat niciodata sa-si foloseasca noua casa, fiindu-i luata de stat sau donand-o statului. Utilizarea ei cu alta destinatie a alterat usor proiectul initial, ce in mod sigur nu prevedea inchiderea logiei.