Ordinul Arhitectilor
Primaria Municipiului Brasov
CTS Corner
Karpatenrundschau
Mons Medius
24Fun
Arhitectura
Arhitext
biz brasov
brasov tv
Brassoi Lapok
Memoria
Monitorul Expres
News BV
Onlinegallery
Zeppelin
Plopii de pe Calea Bucuresti au fost obiectul mandriei locale, daca e sa numaram cartile postale tiparite pana in anii ’80. Zice-se ca ideea trasarii bulevardului impreuna cu copacii care il strajuiau ii apartine inginerului Anghel Saligny.
Carte postala, album Erwin Barabas, anii ’70
Dincolo de mituri si fabulatii, soseaua in sine a Caii Bucuresti si plopii ce au bordat-o intre 1934-2000 sunt doua lucruri avand origini diferite. Calea Bucuresti (numita istoric si Calea Predealului sau Calea Darste) a fost in cea mai mare parte a existentei sale fara plopi. A aparut relativ recent pe harta, cu ocazia transformarii drumeagului Darste-Predeal in drum circulabil cu trasura, si anume la mijlocul secolului al XIX-lea. Pana atunci, existau doar drumuri secundare si serpuite intre Brasov si Darste, iar spre satele sacelene existau mai multe drumuri. Intre Timisul de Sus si Predeal erau doar poteci greu accesibile.
In anii 1930, DN 1 s-a modernizat pentru circulatia cu autoturisme, tot atunci aparand si celebrii plopi. Ca vor unii sa creada altfel, este treaba lor, dar exista suficiente documente scrise si fotografii edificatoare in acest sens. Deci, nici o tangenta cu Anghel Saligny.
Un alt mit legat de acesti plopi este ca ar fi fost plantati de fabrica de bere Czell din Darste, pentru a umbri drumul catre Brasov, asa incat sa nu se topeasca ghiata care era transportata impreuna cu berea. Apare atunci intrebarea fireasca: de ce doar in 1934, cand fabrica functiona inca din 1891? Chiar daca fabrica o fi finantat plantarea, de umbra plopilor a beneficiat insa toata lumea… Eu banuiesc ca a fost mai degraba o actiune legata de marcarea triumfala a intrarii in oras, caci in epoca respectiva, de ascensiune a automobilului, conta probabil din ce in ce mai putin aspectul utilitar legat de producerea umbrei. Fiind plantati in 1934, umbra lor urma sa devina consistenta abia peste un deceniu.
De altfel, in toate cazurile istorice, plantarea de arbori de-a lungul soselelor se justifica exact prin necesitatea crearii de umbra. Umbra facea parte integranta din confortul calatoriei pe timp de vara. Si alte sosele brasovene au fost bordate cu copaci, iar plopul era preferat pentru cresterea sa rapida si ordonata geometric, dar si pentru aspectul peisagistic. Astfel, au supravietuit cu plopi pe margine, tot pana in perioada anului 2000, Str. Plugarilor si Str. Lanii (spre Stupini), soselele Brasov – Tarlungeni si Sacele – Tarlungeni, precum si multe strazi interioare din oras. Masacrul plopilor brasoveni, considerati a fi ultima ramasita a spiritului germanic iubitor de ordine si semetie, a fost rapid si necrutator. Sub pretextul inlaturarii unui pericol pentru circulatia rutiera, s-a derulat in fapt o mare afacere pe bani publici. N-a fost iertat nici un exemplar situat pe domeniul public, si apreciez ca pe teritoriul administrativ al municipiului existau cateva mii de plopi. In locul lor nu s-a plantat de regula nimic.
De adaugat si ca plantarea arborilor de aliniament pe sectoare de drum situate in camp deschis constituia si o masura de prevenire a troienirii cu zapada iarna. Perdelele de plopi alcatuiau o bariera naturala eficienta, care filtra zapada spulberata de crivat. Dupa cum remarcati, antecesorii nostri aveau in vedere multe aspecte legate de calitatea transporturilor, pe care astazi le ignoram.
Este o mare greseala sfidarea experientei istorice si ea conduce astazi la mari disfunctii si cheltuieli, iar maine (candva) va duce la dezastru generalizat civilizatia noastra actuala, construita precum un castel de carti de joc. Dar asta se incadreaza in trendul genral de batjocorire sistematica a naturii si a necesitatii comunitatilor locale, pe care din pacate avem norocul sa-l cunoastem pe viu in ultimele decenii.
@gruia: multumim de precizari; eram curiosi sa aflam mai multe despre calea bucuresti, mai ales datorita frecventei cu care apare in poze.
@Gruia
Multumim de informatii, totusi parerile tale personale sunt subiective si irelevante.
“De adaugat si ca plantarea arborilor de aliniament pe sectoare de drum situate in camp deschis constituia si o masura de prevenire a troienirii cu zapada iarna. Perdelele de plopi alcatuiau o bariera naturala eficienta, care filtra zapada spulberata de crivat. Dupa cum remarcati, antecesorii nostri aveau in vedere multe aspecte legate de calitatea transporturilor, pe care astazi le ignoram.”
…
“De altfel, in toate cazurile istorice, plantarea de arbori de-a lungul soselelor se justifica exact prin necesitatea crearii de umbra. Umbra facea parte integranta din confortul calatoriei pe timp de vara”
Da si nu. Ma indoiesc ca plopii pot fi o bariera naturala pentru troieniri de zapada. Mergi tu in Moldova iarna pe drumuri cu plopi sau alti copaci pe margine pe timp de viscol si tot impracticabil va fi. (ca doar nu-s copacii sita, mai da-i naibii).
Referitor la umbra copacilor, iti zic eu ca e mult mai obositor sa conduci vara pe un drum cu plopi cand ai o secunda lumina, o secunda umbra (schimbarea asta e super obositoare), decat pe un drum fara plopi.
Iar calitatea transporturilor… Tu ce preferi cand nu mai unde iesi de pe sosea ca unul e dobitoc si face o depasire in fata pe contrasens ? Plopi eleganti in care sa intri cu masina (da,da, Murphy avea dreptate, masina se duce spre primul copac) sau un teren viran ?
Deci, referitor la plopii de pe marginea soselelor, nu reprezinta taierea lor o sfidare a experientei istorice (wow, ce splendid de ciudat suna), ci un aspect care face mai mult bine decat rau. Eu prefer sa am camp gol in stanga si-n dreapta soselei decat copaci in care sa nimeresc cu masina.
Altfel, da, s-a taiat prea mult din zone impadurite (vezi Belle Vue Residence si alte asemenea). Da, ne batem joc de natura la greu, da, ai dreptate. Dar “experienta istorica a antecesoriilor nostri” lasa multe de dorit.
Fiind in zona “Calea Bucuresti”, este interesant de stiut ca singura cladire din aceea zona-respectiv actuala Hiperdia,din curtea spitalului clinic Brasov-pe vremuri administratia depozitului de lemne din zona,cladire cistigata de curind de urmasii fostului proprietar-ar avea la baza un ingenios sistm antiseismic,fiind proiectata pe arcuri si role;nefiind de specialitate,intreb pe cei avizati daca stiu ceva despre acest lucru;ar fi interesant de aflat procesul tehnic prin care s-a construit casa!?!
Tehnologia cu arcuri si role a fost un mit, care circula insa la un moment dat si despre Hotelul Intercontinental… In Romania nu s-a facut insa proiectare antiseismica pana dupa 1963, iar constructii cu amortizoare ar fi si astazi prohibite, ca pret si tehnologie.
Dar, cladirea din Calea Bucuresti (Casa Kocsis) aduce insa intr-adevar o premiera locala, si anume este prima casa din Brasov construita integral pe structura de rezistenta de tip schelet din beton armat. De asemenea, este considerata a fi o reusita arhitectonica deosebita de stil modern interbelic, autorul proiectului fiind reputatul arhitect Kalman Halasz.
Multumesc pentru informatii,cit despre “preturi prohibite” nu sunt de acord:la cit costa 1 mp.de teren in intravilan + 1 mp.suprafata construita,era o nimica toata sa fi adaugat si o structura antiseismica cu role si arcuri,care se pare, in alte parti,nu constituie mituri ci realitati:Israel,S.U.A.Dubai,etc.Succese proiectantilor brasoveni si asteptam oferte!
@mihai: Mi-ar fi placut sa te vad in vremurile acelea, cand Calea Bucuresti era in plin camp. Presupunand ca nu existau plopii de pe margine, iar viscolul acoperea toata strada cu zapada, pe unde o luai? Hai sa zicem, macar era dreapta. Dar pe alte sosele sunt destule curbe. Ce te faci? O iei de-a dreptul pe camp, cu harta si busola?
@ mihai & Nominepater
Automobilul e doar o evolutie de ultim moment in istoria speciei, genul de dezvoltare pe care cercetatorii o numesc azi “nedurabila”. Nu a fost dintotdeauna o cutie de tabla cu patru roti scopul suprem al omului. Lumea isi vedea foarte bine de treburi, calatorea pe distante mari si realiza opere care sunt astazi ireproductibile. Cand s-au plantat plopii, nu se circula cu 70 la ora (legal) si cu pana la 160 (ilegal) pe Calea Bucuresti. Si totusi oamenii traiau mult mai bine decat acum, nu intarziau la intalniri, isi terminau indatoririle de munca si dispuneau de timp liber, aveau acasa 3-4 copii si o sotie casnica si mancau toti pe saturate fara sa frecventeze hipermarketuri si sa butoneze mobile.
Gruia are dreptate. Plopii protejeaza soseaua si vara si iarna. Daca retin bine a fost o idee imprumutata de la francezi, unde inca se poate vedea asa ceva. Oricum, ideea e mult mai veche devat automobilul!
Poza e suprinsa imediat dupa mai 1966 judecand dupa numere (care sunt in doua formate – 20000-B si 1-B-2000). Masinile sunt Fiat 600, Fiat 1100 si Moskvich 403.
poza e dinainte de 1968, atunci s-a trecut la sistemul unitar de inmatriculare X-B-XXXX
Sunt nascut în Baciu, la 900 de metri distanta de fosta “încalecare de linii” dintre tramvaiul sacelean si magistrala de Bucuresti. Bunica mea, “nemtoaica” neaosa îmi povestea, ca prin 1934 a fost pietruita C. Bucurestiului…..ocazie cu care s-a pavat si drumul din Baciu-Turches-Cernatu, pâna la Satulung….Daca au fost pietruite în aceeasi vreme , trebuie sa fi avut aceeasi “tehnologie”, pe care am sesizat-o cu proprii ochi, în 1993 când s-a introdus reteaua de gaz în Baciu…La sapaturile de aici am vazut pe stratul de piatra al vechiului drum asezata hârtie, peste care s-a turnat un pat de beton de vreo 25 cm…peste beton un strat de nisip si în final piatra cubica, piatra ce a fost acoperita cu asfalt (în Baciu) prin 1970-73.(ocazie cu care imediat dupa asfaltare, i-am “terminat” unchiului meu 3 anvelope de bicicleta cu frânlele “suierate” pe asfalt, intrt-o luna….)
Referitor la plopii de pe C. Bucurestiului, tot bunica îmi spunea, ca erau de-o vîrsta cu unchiul meu, care era nascut în 1936…..
DRAGI CITITORI…..caut cu disperare o poza a incalecarii de linii de la Dârste, dintra tramvai ai tren…..are cineva aaa ceva uitate prin sertare?????? Cu respect, va doresc toate cele bune.