Proiectata de arh.T.Savulescu acelasi om care a proiectat si gara din Constanta,gara din Brasov a fost la vremea respectiva 1962 cind afost data in folosinta un simbol arhitectural in stil modernist in jurul caruia s-au dezvoltat constructii elocvente acelor timpuri(vezi blocul turn de vis a vis de gara-initial gindit ca un posibil hotel ?!, ansamblul arhitectural de la “Rapid”cit si intregul bulevard “Victoria”);ulterior prin anii 1969,pastrind acelasi stil modernist arh.Rosetti&Radulescu au desavirsit o alta lucrare frumoasa:gara din Predeal
La momentul construirii ei, gara era nu numai cea mai avantgardista cladire din Brasov, ci una din cladirile cele mai reusite – estetic si functional – de acest gen din Europa de est, si chiar din Europa in general. Arhitectura ei s-a incadrat pe deplin in curentul internationalist occidental, intr-o vreme cand Gheorghiu-Dej “a slabit surubul” si a permis rebransarea Romaniei la cultura vestica (1958-1965). Treptat, Ceausescu s-a debarasat apoi de continuarea acestei politici, in favoarea unui provincionalism retrograd ce a dus la o arhitectura mai apropiata de republicile sovietice marginase, decat de valorile autohtine, asa cum se pretindea.
Marea valoare a cladirii consta si din faptul absolut remarcabil ca era circumscrisa de un ansamblu unitar de aceeasi factura modernista, compus din cladiri de locuit, dotari comerciale, dar si de spatii verzi meticulos gandite pentru a pune totul in valoare si a crea perspective interesante asupra edificiului ce avea rol de dominanta compozitionala majora. Este meritul celor ce au proiectat acest cartier, reusind sa convinga factorii politici de decizie de necesitatea unei interventii de mare calitate si care nu a fost nicidecum ieftina ca si costuri, insemnand mari sistematizari verticale de terenuri, completa restructurare a retelelor edilitare si cladiri de blocuri unicat sau in serii mici individualizate. Ii amintim pe arhitectii Tomescu, Schiel, Niculin, Giurescu.
Cladirea de calatori a garii a fost incununarea unei investitii mult mai ample, constand din restructurarea drastica a unui intreg complex feroviar – sute de kilometri de linii, instalatii fixe, lucrari de arta. Prin aceasta s-a asigurat o complet alta functionalitate nodului feroviar brasovean (al doilea ca importanta din Romania) si, totodata, s-a eliberat un imens perimetru pentru recladire, recte viitorul cartier al garii. In anii 1978-1989, din pacate conceptia curata si generoasa a acestui cartier a fost definitiv alterata de asa-zisele “indesiri” ordonate politic, interventii meschine prea usor acceptate de o noua generatie de arhitecti brasoveni ce nu mai aceau aceleasi idealuri inalte si in general nu prea se simteau legati sufleteste de acest oras. Aceasta atitudine mercantila a facut ca Brasovul sa piarda foarte mult in fata altor orase mari din tara, dar sa fie fruntas in obedienta fata de ineptiile dictate de clica de politruci ceausisti: utilizarea si a ultimului centimetru pentru construire de blocuri ieftine, indiferent de consecintele pe termen lung.
Da, intr-adevar cladirea garii implineste o jumatate de secol pe 19 august, zambind trist din noul sau anturaj de cladiri scapate de sub controlul bunului simt, indesate in jurul ei dupa principiile atribuirii de terenuri prin hotarari de consiliu local cel putin dubioase, in conditiile in care intreg teritoriul de cateva hectare din jurul garii se regasea de drept si de fapt in posesia CFR. Dar ce conteaza la noi un “moft” precum proprietatea inscrisa in Cartea Funciara… Alta scadere este inconjurarea garii de un mediu antropic compus din afaceri de genul sala de jocuri, prostitutie la trotuar, shutzi, taximetristi la negru. Nu numai chioscurile/copertinele aferente ocrotesc generos aceasta activitate ce nu era de conceput in Brasovul de pana in 1990, dar si complicitatea autoritatilor care “nu vad” nimic, in ciuda multelor camere de luat vederi instalate tocmai aici.
De notat ca mutarea intregului complex feroviar si construirea noii gari s-au realizat intr-un termen record de numai circa un an si jumatate, incluzand proiectarea si executia, totul fiind la o calitate imposibil de atins in zilele noastre. Nu fac un elogiu al comunismului, pentru ca nu comunismul a dus la asemenea realizari, ci tocmai o deschidere pro-occidentala a lui Gheorghiu-Dej, care a fost prielnica pentru afirmarea profesionala a multi specialisti de valoare pe care inca Romania ii mai avea atunci.
Daca domnul Gruia va raspunde afirmativ, il puteti cita, impreuna cu sursa. De asemenea, o parte din informatii pot fi regasite in lucrarea “Brasov. Un secol de arhitectura, 1885-1984”, Zamfir A.M., Hilohi G., Brasov 2009, Ordinul Arhitectilor din Romania
@ Anon[im]
Puteti orice, dar e bine ca in viata sa procesati informatiile prin propriul dvs. filtru de gandire si sa le verificati, eventual reformulandu-le in functie de propriile intentii. Nici eu si nici altcineva nu detinem adevarul absolut si ceeace afirmam aici sunt opinii strict personale. Dar, evident, acestea pot fi surse de plecare pentru orice constructie intelectuala, cu respectarea precizarii provenientei. Despre copierea fotografiilor este o alta problema, daca la asta va referiti.
Dar sper sa nu-mi copiati si erorile de dactilografiere din postare, erori posibile datorita casetei de redactare greu lizibile si a inexistentei functiei de editare. Am cateva. Deci fac o erata, precum CC: “autohtine” in loc de termenul corect “autohtone”, “Giurescu” in loc de termenul corect “Giuroiu”, “a multi specialisti” in loc de expresia corecta “a multor specialisti”, poate si altele.
Riscul principal al utilizarii secventei “copy/paste” este acela de a prelua inclusiv greselile.
Ordinul Arhitectilor
Primaria Municipiului Brasov
CTS Corner
Karpatenrundschau
Mons Medius
24Fun
Arhitectura
Arhitext
biz brasov
brasov tv
Brassoi Lapok
Memoria
Monitorul Expres
News BV
Onlinegallery
Zeppelin
Da, cand inca mai era la moda verdeata si se mai purtau zonele verzi…
O cladire care peste cateva zile, mai exact pe 19 August, wa implini 50 de ani de serviciu in slujba “rotii cu aripi”.
Sa inteleg ca acum trotuarul e cu 6 metri inspre exterior?
Proiectata de arh.T.Savulescu acelasi om care a proiectat si gara din Constanta,gara din Brasov a fost la vremea respectiva 1962 cind afost data in folosinta un simbol arhitectural in stil modernist in jurul caruia s-au dezvoltat constructii elocvente acelor timpuri(vezi blocul turn de vis a vis de gara-initial gindit ca un posibil hotel ?!, ansamblul arhitectural de la “Rapid”cit si intregul bulevard “Victoria”);ulterior prin anii 1969,pastrind acelasi stil modernist arh.Rosetti&Radulescu au desavirsit o alta lucrare frumoasa:gara din Predeal
La momentul construirii ei, gara era nu numai cea mai avantgardista cladire din Brasov, ci una din cladirile cele mai reusite – estetic si functional – de acest gen din Europa de est, si chiar din Europa in general. Arhitectura ei s-a incadrat pe deplin in curentul internationalist occidental, intr-o vreme cand Gheorghiu-Dej “a slabit surubul” si a permis rebransarea Romaniei la cultura vestica (1958-1965). Treptat, Ceausescu s-a debarasat apoi de continuarea acestei politici, in favoarea unui provincionalism retrograd ce a dus la o arhitectura mai apropiata de republicile sovietice marginase, decat de valorile autohtine, asa cum se pretindea.
Marea valoare a cladirii consta si din faptul absolut remarcabil ca era circumscrisa de un ansamblu unitar de aceeasi factura modernista, compus din cladiri de locuit, dotari comerciale, dar si de spatii verzi meticulos gandite pentru a pune totul in valoare si a crea perspective interesante asupra edificiului ce avea rol de dominanta compozitionala majora. Este meritul celor ce au proiectat acest cartier, reusind sa convinga factorii politici de decizie de necesitatea unei interventii de mare calitate si care nu a fost nicidecum ieftina ca si costuri, insemnand mari sistematizari verticale de terenuri, completa restructurare a retelelor edilitare si cladiri de blocuri unicat sau in serii mici individualizate. Ii amintim pe arhitectii Tomescu, Schiel, Niculin, Giurescu.
Cladirea de calatori a garii a fost incununarea unei investitii mult mai ample, constand din restructurarea drastica a unui intreg complex feroviar – sute de kilometri de linii, instalatii fixe, lucrari de arta. Prin aceasta s-a asigurat o complet alta functionalitate nodului feroviar brasovean (al doilea ca importanta din Romania) si, totodata, s-a eliberat un imens perimetru pentru recladire, recte viitorul cartier al garii. In anii 1978-1989, din pacate conceptia curata si generoasa a acestui cartier a fost definitiv alterata de asa-zisele “indesiri” ordonate politic, interventii meschine prea usor acceptate de o noua generatie de arhitecti brasoveni ce nu mai aceau aceleasi idealuri inalte si in general nu prea se simteau legati sufleteste de acest oras. Aceasta atitudine mercantila a facut ca Brasovul sa piarda foarte mult in fata altor orase mari din tara, dar sa fie fruntas in obedienta fata de ineptiile dictate de clica de politruci ceausisti: utilizarea si a ultimului centimetru pentru construire de blocuri ieftine, indiferent de consecintele pe termen lung.
Da, intr-adevar cladirea garii implineste o jumatate de secol pe 19 august, zambind trist din noul sau anturaj de cladiri scapate de sub controlul bunului simt, indesate in jurul ei dupa principiile atribuirii de terenuri prin hotarari de consiliu local cel putin dubioase, in conditiile in care intreg teritoriul de cateva hectare din jurul garii se regasea de drept si de fapt in posesia CFR. Dar ce conteaza la noi un “moft” precum proprietatea inscrisa in Cartea Funciara… Alta scadere este inconjurarea garii de un mediu antropic compus din afaceri de genul sala de jocuri, prostitutie la trotuar, shutzi, taximetristi la negru. Nu numai chioscurile/copertinele aferente ocrotesc generos aceasta activitate ce nu era de conceput in Brasovul de pana in 1990, dar si complicitatea autoritatilor care “nu vad” nimic, in ciuda multelor camere de luat vederi instalate tocmai aici.
De notat ca mutarea intregului complex feroviar si construirea noii gari s-au realizat intr-un termen record de numai circa un an si jumatate, incluzand proiectarea si executia, totul fiind la o calitate imposibil de atins in zilele noastre. Nu fac un elogiu al comunismului, pentru ca nu comunismul a dus la asemenea realizari, ci tocmai o deschidere pro-occidentala a lui Gheorghiu-Dej, care a fost prielnica pentru afirmarea profesionala a multi specialisti de valoare pe care inca Romania ii mai avea atunci.
Pot copia de aici (pentru un proiect personal)? 🙂
…depinde cat de personal!
Daca domnul Gruia va raspunde afirmativ, il puteti cita, impreuna cu sursa. De asemenea, o parte din informatii pot fi regasite in lucrarea “Brasov. Un secol de arhitectura, 1885-1984”, Zamfir A.M., Hilohi G., Brasov 2009, Ordinul Arhitectilor din Romania
@ Anon[im]
Puteti orice, dar e bine ca in viata sa procesati informatiile prin propriul dvs. filtru de gandire si sa le verificati, eventual reformulandu-le in functie de propriile intentii. Nici eu si nici altcineva nu detinem adevarul absolut si ceeace afirmam aici sunt opinii strict personale. Dar, evident, acestea pot fi surse de plecare pentru orice constructie intelectuala, cu respectarea precizarii provenientei. Despre copierea fotografiilor este o alta problema, daca la asta va referiti.
Dar sper sa nu-mi copiati si erorile de dactilografiere din postare, erori posibile datorita casetei de redactare greu lizibile si a inexistentei functiei de editare. Am cateva. Deci fac o erata, precum CC: “autohtine” in loc de termenul corect “autohtone”, “Giurescu” in loc de termenul corect “Giuroiu”, “a multi specialisti” in loc de expresia corecta “a multor specialisti”, poate si altele.
Riscul principal al utilizarii secventei “copy/paste” este acela de a prelua inclusiv greselile.