Ordinul Arhitectilor
Primaria Municipiului Brasov
CTS Corner
Karpatenrundschau
Mons Medius
24Fun
Arhitectura
Arhitext
biz brasov
brasov tv
Brassoi Lapok
Memoria
Monitorul Expres
News BV
Onlinegallery
Zeppelin
“Imagine de pe actuala strada Eminescu. Este cladirea spitalului in spate, dar mai interesanta este in prim plan Vila Beer la 1900. In varf este statuia in marime naturala a unui lancier, comandata la Budapesta in sec XIX.
Beer era una din familiile cu destin tragic. Beer inseamna urs, in stanga balconului se vede statuia unui urs. Actualmente veti gasi un pietroi despre care putini stiu ce a fost.
Beer era un bancher foarte cumpatat , a pus ban pe ban si a facut avere intre razboaie. Venind rusii, toti ai sai au plecat in Germania. El nu. A ramas acasa in Kronstadt-ul natal. I s-a luat tot.
Mama mea povestea ca putea fi vazut cersind pe strazile Brasovului.”
Carte postala album Molnar Csaba
E frumoasa vederea.
Un mic comentariu. Beer in engleza inseamna BERE si nu urs 🙂
@Cosmin: Familia era de origine germana. ÃŽn vremea aceea cred ca englezii aflati în Brasov puteau fi numarati pe degete, în timp ce germanii erau numerosi – alaturi de maghiari, erau implicati în majoritatea activitatilor economice din Brasov. Un anuar al afacerilor (de tipul “pagini aurii”) din 1932 îi regaseste pe germani în fruntea sistemului bancar local.
Draga Miruna …
BEER nu înseamna urs nici in germana, nici în maghiara. Habar nu am la ce limba s-a gandit autorul descrierii (e drept, am presupus ca engleza, din cauza asemanarii fonetice într beer si bear). Dar mai curând as fi înclinat sa cred ca nu s-a gândit foarte bine. Si cred ca o corectare ar fi necesara.
Beer e urs in Afrikaans, poate pe filiera olandeza (Beren) 😀
Stimati Cosmin, Miruna etc…
Numele de familie se modifica mai incet decat substantivele din care provin. Beer si Bär se pronunta absolut la fel Multe substantive proprii fac trimitere la URS (vezi Berlin, Bern…) In toate limbile germanice radacina e aceeasi si pe Borg il chema asa Bj?rn.
Uitati-va pe link.
http://www.houseofnames.com/xq/asp.c/qx/beer-coat-arms.htm
Credeti-ma ca nu am aruncat prostii , v-am amintit ca e emblema pe cladire daca mariti imaginea veti vedea statuia ursulu
Nu e momentul acum dar e mult de vorbit despre numele oamenilor. V-ati pronuntat lundu-ma peste picior un pic. De unde ati dedus ca trebuie sa fie omul englez sau maghiar cand v-am spus clar ca rusii i-au vanat pe sasi.
Inca un ex va dau.
Daca va spune cineva ca familia unuia Stoleru sau Masaru erau tamplari o sa sariti sa imi explicati ca nu se poate probabil in retoromana se spune asa si cand colo masaru facea mese iar stoleru facea scaune (din germanul stuhl) nemaiamintind ca Asztalos tot masar inseamna.
Va las sa gasiti explicatia provenientei cuvantului tamplar ca doar meseriile au denumirile strict legate de obiectul cu care se ocupau vezi zid-zidar, lingura-lingurar, pantof-pantofar, cizma-cizmar, fier-fierar, caruta-carutas, moara-morar, padure-padurar…
ma bucur pentru precizarile etimologice; nu sunt in masura sa le verific, dar este stiut ca etimologia cuvintelor nu este intotdeauna cea mai evidenta pentru omul zilelor noastre.
la fel, este de luat in calcul ca purtatorii numelui Beer sa fi facut singuri asocierea cu cuvantul urs, motivata in epoca de cautarea unor figuri reprezentative pe blazonul familial (cu atat mai mult cu cat, figura ursului si a altor animale respectabile erau deja utilizate in heraldica evului mediu). Si exemplul Bernei este potrivit aici: astazi este pusa la indoiala derivarea lui etimologica, dar, in mod sigur, legenda intemeierii orasului – aparuta cu multa vreme in urma – s-a lasat influentata de fonetica cuvantului.
Eu locuiesc aici si nu stiu atat de multe despre casa asta.
Am vrut sa aflu mai multe.
Voi de unde aveti aceste informatii?
Mama mea alocuit acoloacum 70 de ani,
Iesi in strada si te uita la fatada vei vedea ursuletul cocotat (erodat de vremi)
N-am spus o clipa ca “beer” ar fi insemnat urs vreuna din cele doua limbi. Am precizat numai originea familiei (nu am spus ca erau “sasi”, pentru ca aici intram in discutia mult mai larga a originii acestora). Am vrut si sa pun in context existenta unui bancher cu nume german in Brasov in acea perioada – germanii si maghiarii erau mai numerori intre intreprinzatorii locali. Atat. Cat despre etimologie, asa cum a spus si colegul meu, ea a fost deseori utilizata pentru anumite scopuri, aflate dincolo de evidente stiintifice.
domnule Molnar sunteti cumva profesor ?
Eu da. de ce?
Puteti vedea ursul actual aici :
https://www.google.ro/maps/@45.6470601,25.5936552,3a,20.3y,309.25h,126.56t/data=!3m6!1e1!3m4!1sOMy_q3KstRGALWuhSncPnQ!2e0!7i13312!8i6656?hl=en
Cu toate ca aceasta casa s-a pastrat binisor( se poate restaura astfel incat sa-si pastreze aspectul initial 100%), statuia cu ursul pare sa fi fost decapitata si dezmembrata( si nu cred ca e vorba de fenomene naturale aici ). Pacat… s-a vazut si in cazul vilei schuller din spatele palatului telefoanelor precum si in cazul bisericii reformate de pe actualul loc al aro palace ce dispret aveau autoritatile comuniste pentru cladirile de patrimoniu “burgheze”
Fara sa le deplang in nici un fel lipsa, autoritatile de dinainte de 1990 au demolat totusi – dupa stiinta mea – doar foarte mici zone din tesutul istoric, prin comparatie cu masacrul generalizat al modernizarilor actuale de tot soiul (ordinea din lista nu este cronologica):
– biserica, scoala si parohia reformata, plus fosta manutanta precum si casele ce erau pe locul actualei parcari din spatele Aro Palace;
– Villa Schuller, avand fatada aproape lipita inca din 1939 de palatul telefoanelor;
– Villa Kertsch, grav avariata de cutremurele din 1908, 1916 si 1940 (pe care proprietarul privat intentionase sa o demoleze, in doua randuri) si in proportie de 65% daramata la bombardament, plus cateva cladiri invecinate, printre care si vilele lui Maurer;
– cate o portiune din doua case de pe Str. Baritiu, care ingustau strada foarte mult tocmai in zona in care si panta este accentuata;
– doua cladiri vechi din parcul central, care nu mai aveau context, fiind si foarte degradate (fosta gara “Promenada” si fostul cerc militar / mai vechea cafenea;
– cateva case care mai ramasesera nedemolate din fosta “Tiganie”, apoi mai tarziu vechea piata si cladirile administrative de pe locul magazinului Star, plus casele alaturate din Str. Pietii;
– cateva case din Str. Aurel Vlaicu, care impiedicau largirea, inainte de Str. 13 Decembrie, iar mai tarziu inca doua de pe Str. Plevnei, din aceleasi ratiuni;
– doua-trei case din Piata Unirii, din care una facea imposibila circulatia autobuzelor la iesirea din Str. Brancoveanu, toate fiind in stare tehnica foarte proasta;
– doua case si portiuni din alte doua case, care ingustau foarte mult intersectiile Iuliu Maniu / Alex. I. Cuza si Alex. Ioan Cuza / Avram Iancu;
– blocul vechi Folosea si alte case in stare buna care faceau parte dintr-un nucleu urban eterogen, dar viabil, in zona fostei Hidromecanica.
In rest, au existat demolari masive doar in cartierele muncitoresti interbelice, lucru regretabil de altfel pentru majoritatea situatiilor si care din pacate a dus la densificarea / imbacsirea orasului cu blocuri fara numar.
Niciuna din aceste zone nu continea monumente istorice, potrivit listei aprobata inca din 1958 si revizuita cred in 1968. Totusi, unele cladiri (mai ales Biserica Reformata) erau emblematice pentru identitatea orasului si meritau a fi pastrate.
Tot autoritatile de dinainte de 1990 au finantat restaurarea exemplara a Casei Mestesugarilor (Cerbul Carpatin), prima restaurare a Turnului Alb si a zidurilor, reparatii locale si generale la toate fatadele istorice de pe strazile principale (cam o data la 10-15 ani), terminarea conform proiectului original a Casei Ofiterilor (azi monument istoric), au permis continuarea restaurarii Bisericii Negre din fonduri externe, au clasat multe cladiri vechi din oras pe lista monumentelor, au creat primul pietonal din tara pe Str. Republicii, completat mai tarziu si cu Piata Sfatului. Pentru monumente istorice existau la autoritati documentatii explicative detaliate, inclusiv relevee, iar institutul de proiectare a realizat in trei randuri proiecte de revigorare si integrare turistica a zonelor istorice – toate acestea fiind apoi distruse dupa 1989.
Lipsa de interes a autoritatilor de dinainte de 1990 fata de marea masa a cladirilor vechi a avut paradoxal efectul conservarii acestora fara alterari semnificative ale aspectului valoros original. Urgia a inceput abia dupa trecerea acestor cladiri in proprietatea unor persoane dispuse la investitii meschine si dupa generalizarea populismului si a legislatiei deficitare, care impiedica de 26 de ani oprirea celor ce nu respecta principiile de restaurare in zone si la cladiri istorice. De fapt, nu numai arhitectura istorica este azi AFRICANIZATA (culmea, sub pretextul modernizarii!) ci toata arhitectura orasului, pana la ultimul bloc din ultimul cartier.
Villa Beer nu o vor mai demola comunistii, probabil nici cu leul de acolo n-au avut ei chiar nici o treaba, cum n-au avut nimic nici cu cerbul si ursul de pe cladirea unde e Biserica Sf. Gheorghe (cladire de patrimoniu vandalizata totusi azi in alte privinte). Daca leul a fost intentionat distrus, probabil a fost mana vreunui locatar mai patriot sau gospodar. Cred insa ca are deja termopane din plastic, daca nu, atunci nu e timpul pierdut. Acoperisul unic la Brasov, cu tigla smaltuita verde, va fi evident inlocuit cu ceva ne-verde, din beton sau tabla, nu inainte de a i se trage cel putin o mansarda de tip pensiune agroturistica, sa nu stea statuia singura…
Ma repet, dar n-am ce face: in decurs de una-doua generatii, orice oras incepe sa primeasca “marca” locuitorilor sai mai noi. Un oras nu este un decor de teatru; cetatenii sai il construiesc, ii dau valoarea, si nu primaria sau elitele savante ale arhitectilor galactici.
Din fericire nu a cunoscut Brasovul sistematizarile care s-au facut in capitala( ex: tot cartierul Uranus ras de pe fata pamantului) dar daca mai dura comunismul inca 10-20 de ani sigur se ajungea si aici cu buldozerele.
Cartierele care ar fi urmat sa fie demolate incepand cu 1990 erau:
– mare parte din Cartierul Garii (pentru realizarea asa-numitei “fabrici de mancare” pe modelul celor din Bucuresti, poreclite “circul foamei”) si tot restul Str. 13 Decembrie, Mihai Viteazul, Cantemir, unde mai erau case;
– ce ramasese in zona asa-zisului centru civic, partea spre Nivea, 9 Mai, Gh. Sincai, Verii, blocurile mai vechi de pe 15 Noiembrie (nr. 77, 79, 88, 90, 92 etc);
– cartierele Florilor si Ceferistilor;
– zonele din Steagul Rosu V si Scriitorilor care ramasesera nedemolate, fiind rezerve de teren pentru construirea de scoli si gradinite;
– strapungerea Teatru – Carpatex – Politie si parte din B-dul 15 Noiembrie, Str. Iuliu Maniu si inceputul strazilor adiacente, unde urmau sa fie realizate blocuri unicat si plombe, pentru clienti mai importanti.
Existau deja documentatii preliminare, relevee si cartari in vederea exproprierii, iar in unele cazuri chiar documentatii de executie, instiintari privind iminenta exproprierii si cateva decrete de expropriere deja date.
Zonele istorice din centru, Schei si Brasovul-Vechi-Bartolomeu nu erau vizate in mod previzibil, intrucat nu era posibila tehnic racordarea lor la sistemul unificat de incalzire al CET. Tot de aceea s-a oprit si construirea blocurilor in Bartolomeu-Nord. Aprobari pentru centrale de cartier pe gaze nu se mai puteau obtine, asta a fost norocul acelor zone, altfel probabil cel putin strapungerea Plevnei – Morii – Carierei ar fi fost inclusa in plan.