Ar fi interesanta si o poza cu groapa imensa care era in partea stanga la inceputul anilor 80. La momentul cand a fost facuta poza era deja acoperita si amenajata parcarea. Pe locul respectivei parcari s-a inceput constructia prin 92 a corpului Universitatii Transilvania.
Astazi zona arata cam asa
Draga Sebastian, groapa aceea ‘imensa’ reprezenta bazinul de acumulare al morii (moara devenita dupa 1947 sectia de paste fainoase a Intreprinderii de morarit si panificatie Brasov). Moara a ‘disparut’ dar uriasul bazin de acumulare a existat – asa cum spui – pana in anii ’80.
Apa care alimenta moara era apa de la Pietrele lui Solomon – apa care strabatea Scheii Brasovului, traversa Piata Prundului (exista imagini cu podul din Piata Prundului) traversa parcul ‘Saguna’ chiar pe sub aleea principala, ‘iesea’ pe langa Liceul greman de baieti (actuala ‘Maternitate)…etc. si ajungea si la…moara de care ziceam.
hmmm… sigur bazinul era alimentat cu apa din Schei si nu cu cea din raul care este actualmente “ingropat” chiar langa Aula? Cel care trece pe langa parca vine de undeva din Astra->Intrare Racadau>vizavi de judetean>prin spatele Politiei>Carpatex>Patria>Castanilor>Traian Grozavescu>Mihai Viteazu…
Apa care vine dinspre Pietrele lui Solomon o ia pe sub strada de Mijloc.
Cea care vine dinspre Darste si continua pe Capatilor, ocoleste Dealul Melcilor trece pe la Patria si ajunge aici este cea adevarata. E posibil sa fi fost pentru moara dar un lucru este sigur mai demult unitatea militara din apropiere obisnuia sa isi imbaieze cai aici. Batranii asa si numeau locul – scaldatoarea de cai.
Bazinul avea si scop de regularizare in cazul unor debite sporite, evitandu-se inundatiile pe cursul inferior al canalului. Nu tin minte insa sa-l fi vazut vreodata cu apa, din 1970 incoace.
O posibila geneza a gropii bazinului ar fi excavarea pentru a scoate pamantul necesar realizarii la inceputul sec. XVIII a fortificatiei de pamant impotriva atacurilor curutilor. Aceasta fortificatie se intindea de-a lungul canalului, de la baza Dealului Melcilor pana aproximativ in zona Pompierilor. Forma bastioanelor sale au dat traseul in zigzag a Str. Mihai Viteazul, rectificat partial in anii 80.
Asa este, a fost o confuzie (la originea apei ma refer). Dra cu certitudine a servit ca bazin de acumulare pentru moara de langa.
Probabil acel scop de ‘regularizare’ – despre care vorbiti d-le Gruia – i-a fost ‘alocat’ bazinului in anii postbelici. Oricum (daca va amintiti) bazinul avea o forma de ‘trunchi de priramida’ foarte precis executata – cu pereti consolidati…ceea ce ma face sa ma indoiesc de ‘geneza prin excavare’ (excavare e un fel de-a spune…dat fiind faptul ca ne raportam la sec. 18 – adica anii 1700…).
Sau poate s-a gasit o utilizare si s-a consolidat ca atare ‘excavatia’ & s-a construit o moara in acel loc ? Posibil…
Excavatia este posibil sa fi fost mult mai ampla initial – practic un fel de “glacis” al suburbiei Blumana, de fapt o albie largita a canalului. Oricum, pe planurile vechi canalul nu apare rectiliniu, ci cu multiple meandre. Bazinul poate sa fi fost o ultima portiune neastupata si fasonata geometric orespunzator, ca sa preia noua functiune. Dar am intrat pe taramul speculatiilor. Sunt simple ipoteze care se cer verificate prin cercetari.
Inca un argument – daca imi permiteti…un argument fantastic de transparent/evident referitor la existenta acestei mori.
Dealul pe care se afla actuala ‘Colina a Universitatii’ se numea DEALUL MORII.
Iar strada care urca – porinind din spatele aulei – se numeste si astazi ‘STRADA DEALUL MORII’…
E chiar ciudat d-le Gruia ca nu va amintiti denumirea ante’1971 a dealului pe care se afla actuala ‘Colina a Universitatii’…aceasta nefiind vreo speculatie sau ipoteza….
Existau inca din vechime mai multe mori, incepand de langa actualul Carpatex, unde erau cel putin patru mori ale pielarilor, apoi inca altele, una fiind o moara pentru hartie, cam unde sunt Pompierii. Moara Seewaldt a fost evident initial o moara de apa. Dealul Morii este in continuare denumirea dealului. “Colina Universitatii” este o expresie recenta si neoficiala. Tot o denumire neoficiala a fost si “Cigany Domb”, ce s-a datorat vecinatatii tiganiei ce exista la capatul nordic al dealului.
Nu stiu de ce s-a inteles ca eu as nega existenta morilor. Morile au fost unul din scopurile construirii Canalului Timis, inca din Evul Mediu. Insa tot in aceasta zona s-au mai intamplat si alte lucruri, despre care se cunoaste mai putin – printre care si ridicarea celei mai recente fortificatii a orasului.
In groapa a mai functionat si un strand si o scoala de inot (sec. XIX-XX), de unde si vechea denumire a strazii T. Grozavescu: “Str. Scaldatoarei”.
Se mai cuvine ceva: Ca sa urci prin anii 50-60 dinspre zona Uzinei Electrice pe Tigandomb (asa ii zicaeu si romanii auzindu-i pe maghiari cu Cigany domb) trebuia sa treci pe langa un bazin de 5/3 m dotat cu ecluza. Bazinul era cu peretii verticali si captusiti cu barne.
Tin bine minte ca vara copii se bucurau cand ecluza era lasata ca puteau face baie. Iarna nu se bucurau pt ca le scapau schiurile (legate cu cureluse de piele deoarece Fisher si Salomon faceau alte lucruri) si si le recuperau cand se golea apa.
Bazinul era evident in aval de Moara Seewald si deci ii servea acesteia.
Pot sa presupun ca si in preajma casutei dintr-o imagine de pe OM, era o astfel de ecluza manevrata de cel care se adapostea in casuta. Acesta putea fi un “strajer al apelor”(asa se numesc si acum cei care vegheaza apele din canalele din Banat si Crisana.
As dori daca se poate orice informatie posibila despre aceasta zona, in special despre moara Seewald, poze vechi, sugestii de bibliografii, surse web, poate chiar planuri (daca ele exista si le are cineva). Precizez ca as avea nevoie de aceste informatii pentru realizarea unui proiect scolar de arhitectura. Multumesc anticipat
Ordinul Arhitectilor
Primaria Municipiului Brasov
CTS Corner
Karpatenrundschau
Mons Medius
24Fun
Arhitectura
Arhitext
biz brasov
brasov tv
Brassoi Lapok
Memoria
Monitorul Expres
News BV
Onlinegallery
Zeppelin
Ar fi interesanta si o poza cu groapa imensa care era in partea stanga la inceputul anilor 80. La momentul cand a fost facuta poza era deja acoperita si amenajata parcarea. Pe locul respectivei parcari s-a inceput constructia prin 92 a corpului Universitatii Transilvania.
Astazi zona arata cam asa
Draga Sebastian, groapa aceea ‘imensa’ reprezenta bazinul de acumulare al morii (moara devenita dupa 1947 sectia de paste fainoase a Intreprinderii de morarit si panificatie Brasov). Moara a ‘disparut’ dar uriasul bazin de acumulare a existat – asa cum spui – pana in anii ’80.
Apa care alimenta moara era apa de la Pietrele lui Solomon – apa care strabatea Scheii Brasovului, traversa Piata Prundului (exista imagini cu podul din Piata Prundului) traversa parcul ‘Saguna’ chiar pe sub aleea principala, ‘iesea’ pe langa Liceul greman de baieti (actuala ‘Maternitate)…etc. si ajungea si la…moara de care ziceam.
hmmm… sigur bazinul era alimentat cu apa din Schei si nu cu cea din raul care este actualmente “ingropat” chiar langa Aula? Cel care trece pe langa parca vine de undeva din Astra->Intrare Racadau>vizavi de judetean>prin spatele Politiei>Carpatex>Patria>Castanilor>Traian Grozavescu>Mihai Viteazu…
Apa care vine dinspre Pietrele lui Solomon o ia pe sub strada de Mijloc.
Cea care vine dinspre Darste si continua pe Capatilor, ocoleste Dealul Melcilor trece pe la Patria si ajunge aici este cea adevarata. E posibil sa fi fost pentru moara dar un lucru este sigur mai demult unitatea militara din apropiere obisnuia sa isi imbaieze cai aici. Batranii asa si numeau locul – scaldatoarea de cai.
Bazinul avea si scop de regularizare in cazul unor debite sporite, evitandu-se inundatiile pe cursul inferior al canalului. Nu tin minte insa sa-l fi vazut vreodata cu apa, din 1970 incoace.
O posibila geneza a gropii bazinului ar fi excavarea pentru a scoate pamantul necesar realizarii la inceputul sec. XVIII a fortificatiei de pamant impotriva atacurilor curutilor. Aceasta fortificatie se intindea de-a lungul canalului, de la baza Dealului Melcilor pana aproximativ in zona Pompierilor. Forma bastioanelor sale au dat traseul in zigzag a Str. Mihai Viteazul, rectificat partial in anii 80.
Asa este, a fost o confuzie (la originea apei ma refer). Dra cu certitudine a servit ca bazin de acumulare pentru moara de langa.
Probabil acel scop de ‘regularizare’ – despre care vorbiti d-le Gruia – i-a fost ‘alocat’ bazinului in anii postbelici. Oricum (daca va amintiti) bazinul avea o forma de ‘trunchi de priramida’ foarte precis executata – cu pereti consolidati…ceea ce ma face sa ma indoiesc de ‘geneza prin excavare’ (excavare e un fel de-a spune…dat fiind faptul ca ne raportam la sec. 18 – adica anii 1700…).
Sau poate s-a gasit o utilizare si s-a consolidat ca atare ‘excavatia’ & s-a construit o moara in acel loc ? Posibil…
Excavatia este posibil sa fi fost mult mai ampla initial – practic un fel de “glacis” al suburbiei Blumana, de fapt o albie largita a canalului. Oricum, pe planurile vechi canalul nu apare rectiliniu, ci cu multiple meandre. Bazinul poate sa fi fost o ultima portiune neastupata si fasonata geometric orespunzator, ca sa preia noua functiune. Dar am intrat pe taramul speculatiilor. Sunt simple ipoteze care se cer verificate prin cercetari.
Inca un argument – daca imi permiteti…un argument fantastic de transparent/evident referitor la existenta acestei mori.
Dealul pe care se afla actuala ‘Colina a Universitatii’ se numea DEALUL MORII.
Iar strada care urca – porinind din spatele aulei – se numeste si astazi ‘STRADA DEALUL MORII’…
E chiar ciudat d-le Gruia ca nu va amintiti denumirea ante’1971 a dealului pe care se afla actuala ‘Colina a Universitatii’…aceasta nefiind vreo speculatie sau ipoteza….
Existau inca din vechime mai multe mori, incepand de langa actualul Carpatex, unde erau cel putin patru mori ale pielarilor, apoi inca altele, una fiind o moara pentru hartie, cam unde sunt Pompierii. Moara Seewaldt a fost evident initial o moara de apa. Dealul Morii este in continuare denumirea dealului. “Colina Universitatii” este o expresie recenta si neoficiala. Tot o denumire neoficiala a fost si “Cigany Domb”, ce s-a datorat vecinatatii tiganiei ce exista la capatul nordic al dealului.
Nu stiu de ce s-a inteles ca eu as nega existenta morilor. Morile au fost unul din scopurile construirii Canalului Timis, inca din Evul Mediu. Insa tot in aceasta zona s-au mai intamplat si alte lucruri, despre care se cunoaste mai putin – printre care si ridicarea celei mai recente fortificatii a orasului.
In groapa a mai functionat si un strand si o scoala de inot (sec. XIX-XX), de unde si vechea denumire a strazii T. Grozavescu: “Str. Scaldatoarei”.
Se mai cuvine ceva: Ca sa urci prin anii 50-60 dinspre zona Uzinei Electrice pe Tigandomb (asa ii zicaeu si romanii auzindu-i pe maghiari cu Cigany domb) trebuia sa treci pe langa un bazin de 5/3 m dotat cu ecluza. Bazinul era cu peretii verticali si captusiti cu barne.
Tin bine minte ca vara copii se bucurau cand ecluza era lasata ca puteau face baie. Iarna nu se bucurau pt ca le scapau schiurile (legate cu cureluse de piele deoarece Fisher si Salomon faceau alte lucruri) si si le recuperau cand se golea apa.
Bazinul era evident in aval de Moara Seewald si deci ii servea acesteia.
Pot sa presupun ca si in preajma casutei dintr-o imagine de pe OM, era o astfel de ecluza manevrata de cel care se adapostea in casuta. Acesta putea fi un “strajer al apelor”(asa se numesc si acum cei care vegheaza apele din canalele din Banat si Crisana.
As dori daca se poate orice informatie posibila despre aceasta zona, in special despre moara Seewald, poze vechi, sugestii de bibliografii, surse web, poate chiar planuri (daca ele exista si le are cineva). Precizez ca as avea nevoie de aceste informatii pentru realizarea unui proiect scolar de arhitectura. Multumesc anticipat