Da, nu arata rau de departe. Era o cosntructie zvelta bine proportionata, insa nu foarte bine finisata.
Din pacate un om (Ilie Catarau-Orhei) numit la un moment dat “unul din avangarda razboiului sfânt de întregire a neamului, ca un far datator de directie si numele trebuie sa fie binecuvântat si pastrat cu sfintenie în fiecare suflet românesc”, a dat prima lovitura constructiei.
Asa se intampla de cele mai multe ori cand se schimba niste granite. Noul venit sterge cat poate de mult din ce nu ii apartine. Mai scapa cate ceva totusi, capul soldatului lui Arpad mai exista inca in Brasov.
Repet nu era o capodopera dar atitudinea e reprobabila. Au fost alte cazuri mai grave in istoria mai veche sau mai indepartata. Ce ar fi fost daca cuiva ii trecea prin cap sa rada stema Brasovului cu ciotul de copac cu corana, de pe Casa Sfatului, ca doar era un simbol monarhic. Acuma ne mandrim cu el dar nu mai departe de anii ’80 el era scos de tovarasi de pe vederi, pliante harti si tablouri de abolvire ale liceelor si ale facultatilor brasovene. Ce ar fi fost daca un dac s-ar fi apucat sa darame Monumentul de la Adamclisi. Sau mai rau, sa mearga la Roma sa dea cu tarnacopul in Columna lui Traian. Astazi nu ar fi existat multdiscutatul certificat de nastere al poporului roman.
Sau ce ar fi fost daca romanii distrugeau ce au gasit in Grecia, care Grecie era si este o sursa inepuizabila de monumente. Romanii au luat, au copiat dar nu au distrus. De luat au luat toti de unde au apucat Englezii si francezii din Egipt, germanii din Franta, rusii din Germania, spaniolii sin America, americanii de peste tot si uite asa ca si circuitul apei in natura obiectele se misca. Poate la un moment dat toate revin la locul lor (transformate.
Unele distrugeri se produc acum sub ochii nostri Sa dau cateva exemple:
– fatadele de cladiri din Brasov risca chiar dupa renovarea care se lasa asteptata sa nu mai fie cum au fost
– decoratiunile de pe cladirea actualului rectorat se estompeaza
– Aleea de Dupa Ziduri in loc sa fie o zona placut de traversat avand singurul firicel de apa din oras, agreseaza simtul olfactriv al omului
– case vechi din Schei, Brasovechi, Blumana si Bartolomeu (cele in stare buna)construite dupa niste norme bine gandite la vrema lor sufera modificari de tip termopanizare si mansardare.
– Trotoarele fiind ingustate la fiecare sistematizare inchinata automobilului, afecteaza cladirile prin inaltarea lui, acoperirea ferestrelor si a gurilor de aerisire plsate foarte jos, si nu in ultimul rant putin observatul fenomen de zgariere a zidurilor de catre caruciarele de copii sau biciclete (neavnd loc sa se petreaca).
– amplasarea de cablaje, antene, firide si surse de iluminat te miri unde astfel ca zugravul ori sufle peste toate astea ori zugraveste cu penelul.
Mai am o observatie si cred cam mai exprimat-o undeva. Tot de trecutul orasului Brasov tine si toponimia si denumirile de stazi. Cine mai foloseste cuvantul Blumana? Cine stie de Poiana Honterus? Cred ca mai putini. Dar nume vechi de strazi. Ar trebui dublate actualele tablite cu cele vechi. Am observat chiar in demersul laudabil la ORASULUI MEMORABIL ca sau folosit rar acestea. De exemplu se prefera expresia latura nord-vestica sau sudica pentru a desemna Sirul Putinarilor sau Sirul Inului din Piata Sfatului. Cred ca artrebui cineva sa ia problema in mana. Am sugerat asta si domnului Cancescu dar nu stiu daca a reactionat.
Am inteles ca ar fi complicat sa se revina la alte nume pentru ca implica schimbarea actelor de identitate, insa solutia cu dubla inscriptionare este zic eu fezabila.
Inca ceva care se leaga de subiect. Sunt situatii in care tablele comemorative indica ce si cum cu vreo cladire. Dar uneori se omit lucruri cum ar fi tabla de pe corpul T al Universitatii
Schimbarea a n carti de identitate nu este o problema in epoca computerului. In plus, costurile sunt minime (7 RON per buc). N-a fost o problema nici atunci cand s-au dat denumiri staliniste la 90% din strazi, darmite acum ca sa se revina la 10-20 strazi la denumirile istorice. Se poate accepta si inscrierea in CI doar la expirare.
Insa nu va faceti iluzii. S-au facut nenumarate demersuri in acest sens, dar Primaria si Consiliul Local sub forma actuala nu vor accepta nici peste cadavrele lor revenirea la vreo denumire autentica istorica. Pur si simplu nu le convine termenul de comparatie.
In privinta Monumentului Mileniului: nu “patriotismul” Catarau l-a distrus; bomba sa artizanala ii facuse doar o gropita. In timpul razboiului a fost lovit insa (intentionat?) cu un obuz de artilerie. Asa s-a prabusit coloana si a ramas inca o jumatate de secol doar soclul stirb, pana in 1966.
Brasovul nu este si nu a fost condus de brasoveni autentici.Veniti din alte parti ale tarii,nu aveau simtamantul localnicilor.
Felicitari Domnule Molnar Csaba pentru modul detasat de a descrie cele d.m.s.
V.Datcu 86 ani scheian din mosi stramosi.
Nemtii in 1943 au montat o sina pe versatul Tampei din spre Racadau pe care au tras cu moto-troliul componetele uor puterice tunuri dirijate pe baza de radar,deoarece in ziua de Paste din 1943 americanii ne-au bombardat Brasovul cu “Eliberatoarele”si nici un tun de pe Dealul Melcilor sau de pa Tampa,n-au reusit sa le loveasca .Au fos mii de morti prinsi la masa de paste,ne-au distrus conductele de apa,fabricile..La al doilea raid american tunurile radar au doborat cateva avioane a caror piloti prizioneri au fost cazati pe valea Timsului.Dar totusi au fost enorm de multe victime si la cel de al doilea raid deoarece loviti fiind,cam deasura Ghimbavului,au descarcat bombele la intamplare ca sa poate trece munti si sa aterizeze fortat in jud.Prahova.Astfel a fost lovita vila Cherci (actual Modarom)Inchisoarea din cadrul Tribunalului(acum Consi;iul Judetean)dar si mai tragic,oamenii din adaposturile de sub Tampa.Pacat ca nu avem un documentar complet despe acele sguduitoare evenimente.CULMEA la al treilea raid nu am mai auzit tragand nici un tun pe pe Tampa.Toti am gasit apoi pe strazi siroaie de rafie metalica aruncata din avioane care le-al derutat aparatele radar de pe tunuri si astfel avioanele au trecut Carpatii bombardand Ploestiul si Bucurestiul.Fuselajele avioanelor aveau profilate cam 10 rezervoare de benzina dih aluminiu,pe are le aruncau pe masura golirii lor.Eu am facut cainelui un cotet dintr-un segment de rezervor.
Foarte fain. Iar unii vor sa puna o statuie cu un crestin pe tampa
Da, nu arata rau de departe. Era o cosntructie zvelta bine proportionata, insa nu foarte bine finisata.
Din pacate un om (Ilie Catarau-Orhei) numit la un moment dat “unul din avangarda razboiului sfânt de întregire a neamului, ca un far datator de directie si numele trebuie sa fie binecuvântat si pastrat cu sfintenie în fiecare suflet românesc”, a dat prima lovitura constructiei.
Asa se intampla de cele mai multe ori cand se schimba niste granite. Noul venit sterge cat poate de mult din ce nu ii apartine. Mai scapa cate ceva totusi, capul soldatului lui Arpad mai exista inca in Brasov.
Repet nu era o capodopera dar atitudinea e reprobabila. Au fost alte cazuri mai grave in istoria mai veche sau mai indepartata. Ce ar fi fost daca cuiva ii trecea prin cap sa rada stema Brasovului cu ciotul de copac cu corana, de pe Casa Sfatului, ca doar era un simbol monarhic. Acuma ne mandrim cu el dar nu mai departe de anii ’80 el era scos de tovarasi de pe vederi, pliante harti si tablouri de abolvire ale liceelor si ale facultatilor brasovene. Ce ar fi fost daca un dac s-ar fi apucat sa darame Monumentul de la Adamclisi. Sau mai rau, sa mearga la Roma sa dea cu tarnacopul in Columna lui Traian. Astazi nu ar fi existat multdiscutatul certificat de nastere al poporului roman.
Sau ce ar fi fost daca romanii distrugeau ce au gasit in Grecia, care Grecie era si este o sursa inepuizabila de monumente. Romanii au luat, au copiat dar nu au distrus. De luat au luat toti de unde au apucat Englezii si francezii din Egipt, germanii din Franta, rusii din Germania, spaniolii sin America, americanii de peste tot si uite asa ca si circuitul apei in natura obiectele se misca. Poate la un moment dat toate revin la locul lor (transformate.
Unele distrugeri se produc acum sub ochii nostri Sa dau cateva exemple:
– fatadele de cladiri din Brasov risca chiar dupa renovarea care se lasa asteptata sa nu mai fie cum au fost
– decoratiunile de pe cladirea actualului rectorat se estompeaza
– Aleea de Dupa Ziduri in loc sa fie o zona placut de traversat avand singurul firicel de apa din oras, agreseaza simtul olfactriv al omului
– case vechi din Schei, Brasovechi, Blumana si Bartolomeu (cele in stare buna)construite dupa niste norme bine gandite la vrema lor sufera modificari de tip termopanizare si mansardare.
– Trotoarele fiind ingustate la fiecare sistematizare inchinata automobilului, afecteaza cladirile prin inaltarea lui, acoperirea ferestrelor si a gurilor de aerisire plsate foarte jos, si nu in ultimul rant putin observatul fenomen de zgariere a zidurilor de catre caruciarele de copii sau biciclete (neavnd loc sa se petreaca).
– amplasarea de cablaje, antene, firide si surse de iluminat te miri unde astfel ca zugravul ori sufle peste toate astea ori zugraveste cu penelul.
Mai am o observatie si cred cam mai exprimat-o undeva. Tot de trecutul orasului Brasov tine si toponimia si denumirile de stazi. Cine mai foloseste cuvantul Blumana? Cine stie de Poiana Honterus? Cred ca mai putini. Dar nume vechi de strazi. Ar trebui dublate actualele tablite cu cele vechi. Am observat chiar in demersul laudabil la ORASULUI MEMORABIL ca sau folosit rar acestea. De exemplu se prefera expresia latura nord-vestica sau sudica pentru a desemna Sirul Putinarilor sau Sirul Inului din Piata Sfatului. Cred ca artrebui cineva sa ia problema in mana. Am sugerat asta si domnului Cancescu dar nu stiu daca a reactionat.
Am inteles ca ar fi complicat sa se revina la alte nume pentru ca implica schimbarea actelor de identitate, insa solutia cu dubla inscriptionare este zic eu fezabila.
Inca ceva care se leaga de subiect. Sunt situatii in care tablele comemorative indica ce si cum cu vreo cladire. Dar uneori se omit lucruri cum ar fi tabla de pe corpul T al Universitatii
Care tabla?
Schimbarea a n carti de identitate nu este o problema in epoca computerului. In plus, costurile sunt minime (7 RON per buc). N-a fost o problema nici atunci cand s-au dat denumiri staliniste la 90% din strazi, darmite acum ca sa se revina la 10-20 strazi la denumirile istorice. Se poate accepta si inscrierea in CI doar la expirare.
Insa nu va faceti iluzii. S-au facut nenumarate demersuri in acest sens, dar Primaria si Consiliul Local sub forma actuala nu vor accepta nici peste cadavrele lor revenirea la vreo denumire autentica istorica. Pur si simplu nu le convine termenul de comparatie.
In privinta Monumentului Mileniului: nu “patriotismul” Catarau l-a distrus; bomba sa artizanala ii facuse doar o gropita. In timpul razboiului a fost lovit insa (intentionat?) cu un obuz de artilerie. Asa s-a prabusit coloana si a ramas inca o jumatate de secol doar soclul stirb, pana in 1966.
Brasovul nu este si nu a fost condus de brasoveni autentici.Veniti din alte parti ale tarii,nu aveau simtamantul localnicilor.
Felicitari Domnule Molnar Csaba pentru modul detasat de a descrie cele d.m.s.
V.Datcu 86 ani scheian din mosi stramosi.
Nemtii in 1943 au montat o sina pe versatul Tampei din spre Racadau pe care au tras cu moto-troliul componetele uor puterice tunuri dirijate pe baza de radar,deoarece in ziua de Paste din 1943 americanii ne-au bombardat Brasovul cu “Eliberatoarele”si nici un tun de pe Dealul Melcilor sau de pa Tampa,n-au reusit sa le loveasca .Au fos mii de morti prinsi la masa de paste,ne-au distrus conductele de apa,fabricile..La al doilea raid american tunurile radar au doborat cateva avioane a caror piloti prizioneri au fost cazati pe valea Timsului.Dar totusi au fost enorm de multe victime si la cel de al doilea raid deoarece loviti fiind,cam deasura Ghimbavului,au descarcat bombele la intamplare ca sa poate trece munti si sa aterizeze fortat in jud.Prahova.Astfel a fost lovita vila Cherci (actual Modarom)Inchisoarea din cadrul Tribunalului(acum Consi;iul Judetean)dar si mai tragic,oamenii din adaposturile de sub Tampa.Pacat ca nu avem un documentar complet despe acele sguduitoare evenimente.CULMEA la al treilea raid nu am mai auzit tragand nici un tun pe pe Tampa.Toti am gasit apoi pe strazi siroaie de rafie metalica aruncata din avioane care le-al derutat aparatele radar de pe tunuri si astfel avioanele au trecut Carpatii bombardand Ploestiul si Bucurestiul.Fuselajele avioanelor aveau profilate cam 10 rezervoare de benzina dih aluminiu,pe are le aruncau pe masura golirii lor.Eu am facut cainelui un cotet dintr-un segment de rezervor.
Doar o mica corectura.
Bombardamentul a fost in aprilie 1944 nu 1943.