Daca nu ma insel copertinele de la iesirile din spate (vizibile in ultima poza) au fost demolate acum 2 ani iar in locul lor s-a amenajat o parcare. Au disparut si rondourile care se vad tot in ultima poza.
Proiectul pentru cinematograful de 800 de locuri i se datoreaza arh. Ara Eretian si a fost unul din proiectele care au castigat mentiunea Uniunii Arhitectilor in anul 1962. E o realizare interesanta, mai ales date fiind constrangerile incadrarii in ansamblul de locuinte “Partizanul rosu”.
Ansamblul de locuinte care ‘incadreaza’ cinematograful ‘Patria’ – aferent intreprinderii ‘Partizanul Rosu’ actuala ‘Carpatex’ – e vorba in fapt despre Fabrica de pielarie si stofe a fratilor Scherg, nationalizata in 1948; de o calitate extraordinara, tesaturile din lana exportate de ‘Scherg’ erau cunoscute in occident, in perioada ante/interbelica drept „Brassova cloth”.
Daca nu ma insel copertinele de la iesirile din spate (vizibile in ultima poza) au fost demolate acum 2 ani iar in locul lor s-a amenajat o parcare. Au disparut si rondourile care se vad tot in ultima poza.
Proiectul pentru cinematograful de 800 de locuri i se datoreaza arh. Ara Eretian si a fost unul din proiectele care au castigat mentiunea Uniunii Arhitectilor in anul 1962. E o realizare interesanta, mai ales date fiind constrangerile incadrarii in ansamblul de locuinte “Partizanul rosu”.
Ansamblul de locuinte care ‘incadreaza’ cinematograful ‘Patria’ – aferent intreprinderii ‘Partizanul Rosu’ actuala ‘Carpatex’ – e vorba in fapt despre Fabrica de pielarie si stofe a fratilor Scherg, nationalizata in 1948; de o calitate extraordinara, tesaturile din lana exportate de ‘Scherg’ erau cunoscute in occident, in perioada ante/interbelica drept „Brassova cloth”.
Mi se pare ca realizarea e de exceptie, in rind cu altele de referinta internationala. Degradarea cladirii e de deplins.